”A ști cum să îmbătrânești este o capodoperă a înțelepciunii, și unul din cele mai dificile capitole din marea artă de a trăi.”
Henri Amiel
Pentru mulți seniori vârsta a treia este o perioadă pe care o denumesc ”GREA”. Dar este oare adevărată această afirmație?
Personal, eu aș răspunde că da, este (parțial) este adevărată. De ce? Pentru că implică un răspuns subiectiv. Este un răspuns bazat pe experiența trăită, pe emoții simțite care învăluiesc și uneori chiar copleșesc oamenii în vârstă.
Se poate face totuși ceva concret pentru a diminua această stare de greu pe care oamenii o resimt la bătrânețe? În urma experienței acumulate în lucrul cu seniorii, pot afirma că da, se pot lua măsuri preventive care pot schimba în bine acest proces natural de îmbătrânire. Bătrânețea nu este despre boală, diagnostice înfiorătoare, durere cruntă și acea stare permanentă de „nu mai pot”. Bătrânețea poate deveni un parcurs de rafinare, de redefinire, de corectare a stilului de viață trăit până în momentul prezent. Această perioadă poate veni cu regrete, cu dureri neîmpărtășite niciodată, cu secrete și neîmpăcări interioare. Fiecare dintre noi purtăm într-o măsură mai mică sau mai mare o supărare neîncheiată, un doliu peste care nu am putut trece, o neiertate, o vorbă nespusă. Am dat câteva exemple de situații de viață care pot face bătrânețea „grea”. Iar la această se adaugă desigur și procesul cât se poate de normal de îmbătrânire a corpului nostru fizic.
În tot acest răstimp, putem învăța să ne uităm la noi înșine ca la o parte din întreg. Adică, să începem să ne întrebăm cu curiozitate: Cine sunt eu? Sunt doar acest corp care îmbătrânește pe zi ce trece? Sunt oare mai mult decât atât? Cine sunt eu? Există Dumnezeu? Există Sufletul? Cum am trăit viața mea până acum? Sunt mulțumit de viața pe care am ales să o trăiesc în acest fel? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?
Dacă nu ne-am pus astfel de întrebări până în pragul vârstei a treia, ar fi interesant să ne oprim o clipă și să ne așezăm la o șuetă cu sine. Poate aflăm ceva nou care ne poate aduce o schimbare, poate o nouă perspectivă asupra vieții sau poate chiar un sens al vieții dacă până în prezent nu am știut, avut, găsit unul.
Las mai jos o listă cu măsuri profilactice pentru seniori care vizează corpul fizic:
- consum suficient de apă
- încălțăminte adecvată, care este fixă pe picior; a se evita purtarea papucilor
- pauze regulare pentru odihnă
- alimentație sănătoasă
- mărime adecvată a hainelor pentru contextul actual de viață
- eliminarea din locuința dumneavoastră a cât mai multor factori care cresc riscul de împiedicare și care pot favoriza căderile, de exemplu covoare, cabluri
- montarea în locuința dumneavoastră a anumitor mânere de susținere, dacă este cazul
Acest articol face parte dintr-o serie de patru articole care vizează cele patru dimensiuni de ființare a omului și anume: dimensiunea fizică, emoțională, mentală, spirituală.
Pentru informații suplimentare, mă puteți contacta la info@loredanacristina.com sau la telefon: +49 151 65 25 66 77 .
Să vă fie de folos aceste informații și să vă ofere sprijinul de care aveți nevoie!
Cu drag!
❤️
Pingback: MĂSURI PROFILACTICE LA SENECTUTE | a doua PARTE – DIMENSIUNEA emoțională – Loredana Cristina